le mal, ça peut faire un bien fou

j’observe mon amie g. et je la vois souffrir car elle n’arrive pas à être pleinement bonne, ni même neutre. je pense que ça doit être frustrant de faire du mal aux autres uniquement de manière involontaire… de temps à autre, il faut essayer de se défouler. alternez, vous allez voir que parfois si vous voulez faire du mal ça ne vous réussit pas, ou bien ça vous réussit mais, surprise, les gens apprécient et vous en remercient. tout ça pour dire qu’en vérité nous n’avons aucun contrôle sur ce qu’advient de nos bonnes ou mauvaises intentions… le mieux serait de ne rien leur (en) vouloir, ni du bien ni du mal, mais comment ressentir que nous vivons pour de vrai sans embêter les autres ?

o observ pe prietena mea g. și o văd suferind pentru că nu reușește să fie pe deplin bună, sau măcar neutră. cred că trebuie să fie frustrant să nu te poți abține să le faci rău celorlalți… din când în când ar trebui să ne putem defula. să încercăm să alternăm, căci câteodată încercăm să facem rău cuiva și nu ne iese, iar alteori ne iese dar, surpriză, victimele apreciază și ne mulțumesc… ce vreau să spun aici este că la urma urmei nu avem niciun control asupra a ceea ce se întâmplă cu bunele sau relele noastre intenții… cel mai bine ar fi să nu le dorim nimic celor din jur, nici binele nici răul, dar cum naiba să simțim că trăim cu adevărat dacă nu-i stânjenim ?

Leave a Reply